CERATÍT s. m. moluscă cefalopodă fosilă din ordinul amonitidelor. (< fr. cératite) Vezi definitia »

ÎMPĂDURÍT, -Ă, împăduriți, -te, adj. Cu păduri. – V. împăduri. Vezi definitia »

WAGON-LIT s. n. Vagon de dormit. [Pr.: vagón-li] – Cuv. fr. Vezi definitia »

BUBUÍT s. n. Faptul de a bubui; zgomot înfundat și puternic produs de tunet, de arme de foc, de explozii etc.; bubuire, bubuitură. – V. bubui. Vezi definitia »

RĂGUȘÍT, -Ă, răgușiți, -te, adj. Care vorbește sau strigă gros, dogit din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale; hodorogit; (despre vocea oamenilor sau strigătul animalelor; adesea adverbial) îngroșat și slăbit. – V. răguși. Vezi definitia »