BRUIÓR s.n. Emițător care servește pentru bruierea emisiunilor radiofonice. [Pron. bru-ior. / < fr. brouilleur]. Vezi definitia »

PĂIȘÓR, păișoare, s. n. (Reg.) 1. Păiuș (1). 2. Bețișor cu ajutorul căruia se înnegresc sprâncenele. – Pai + suf. -ișor. Vezi definitia »

zbârnâitór (-nâ-i-) adj. m., pl. zbârnâitóri; f. sg. și pl. zbârnâitoáre Vezi definitia »

ANTEROPOSTERIÓR, -OÁRĂ adj. Care este (are direcția) din față către spate. [< fr. antéropostérieur]. Vezi definitia »

ABDUCTÓR, abductori, adj. m. (În expr.) Mușchi abductor = mușchi care îndepărtează un membru de planul de simetrie al corpului sau două organe unul de celălalt. – După fr. abducteur. Vezi definitia »