túrbă (-be), s. f. – Varietate de cărbune. Fr. tourbe. – Der. turbărie, s. f. (regiune cu turbă). Vezi definitia »

SIMFONIÉTĂ s.f. Simfonie scurtă sau scrisă pentru o formație instrumentală redusă. [Pron. -ni-e-. / cf. it. sinfonietta]. Vezi definitia »

TANGÉNȚĂ s.f. Poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ (Fig.) Atingere, legătură, contact. [< fr. tangence]. Vezi definitia »

ECLÚZĂ s. f. 1. construcție hidrotehnică amplasată pe o cale navigabilă, care permite trecerea navelor de la un nivel al apei la altul; stăvilar. 2. cameră metalică etanșă, presurizată, la partea superioară a unui cheson, destinată intrării și ieșirii personalului sau materialelor; campană (2). ◊ cameră care permite ieșirea echipajului dintr-un submarin, sub apă, fără inundarea acestuia. 3. compartiment special, cu etanșeizare comandată, al unei nave spațiale, destinat ieșirii cosmonauților în spațiul cosmic. (< fr. écluse) Vezi definitia »

PSIHODIAGNÓZĂ, psihodiagnoze, s. f. (Med.) Acțiune complexă de investigare a individului prin intermediul tehnicilor psihologice pentru cunoașterea particularităților sale psihice specifice. [Pr.: -di-ag-] – Din fr. psychodiagnose, engl. psychodiagnosis. Vezi definitia »