CLÁUZĂ s. f. dispoziție specială sau accesorie inserată într-o convenție, într-un tratat, contract etc. ♦ ~ a națiunii celei mai favorizate = clauză prin care, într-un acord internațional, un stat recunoaște altui stat în relațiile bilaterale (de credit, financiare, de import-export) aceleași avantaje și privilegii acordate și altor state. (< lat. clausa, fr. clause) Vezi definitia »

NABEDÉRNIȚĂ, nabedernițe, s. f. Bucată de țesătură brodată cu fir pe care este reprezentată scena Învierii, purtată la brâu de arhierei sau de unii preoți la ceremonii. [Var.: nebedérnică s. f.] – Din sl. nabedrĩnica. Vezi definitia »

VÁSCĂ s. f. recipient în formă de cupă, ca element decorativ în parcuri. (< it. vasca, fr. vasque) Vezi definitia »

ȘTIUCULÍȚĂ, știuculițe, s. f. Diminutiv al lui știucă. – Știucă + suf. -uliță. Vezi definitia »

ENDOGENÉZĂ s.f. Producere a celulelor în interiorul altor celule. [< fr. endogenèse]. Vezi definitia »