TRIVALÉNȚĂ, trivalențe, s. f. Proprietate a unui element chimic de a avea valența 3. – Din fr. trivalence. Vezi definitia »

ofénsă (ofénse), s. f. – Injurie, insultă. Fr. offense. – Der. ofensa, vb., din fr. offenser; ofensator, adj. (insultător); ofensiv, adj., din fr. offensif; ofensivă, s. f., din fr. offensive; inofensiv, adj., din fr. inoffensif. Vezi definitia »

CÓRFĂ, corfe, s. f. (Rar) 1. Coș¹ (1). 2. (În limbajul minerilor) Colivie (2). – Din germ. Korf. Vezi definitia »

hlíză (hlíze), s. f. – Ogor, țarină, cîmp. Origine necunoscută. În Mold. – Der. hlizi, vb. (a delimita). Vezi definitia »

DONÁTĂ s.f. Nume dat cărților tipărite înainte de invenția tiparului, a căror imprimare se făcea cu clișee gravate în lemn și acoperite cu cerneală. [< (Aelius) Donatus – gramatic latin]. Vezi definitia »