HĂULÍ, hăulesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A chiui (1). ♦ (Despre voce, zgomote etc.) A răsuna prelung; a hăui, a hui. ♦ Tranz. (Rar) A cânta ceva (prelung, chiuind). [Pr.: hă-u-] – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

SVILCOLÍ, svilcolésc, vb. IV. v. zvârcoli. Vezi definitia »

PÂSLÍ, pâslesc, vb. IV. Refl. A se îndesi, a se face ca pâsla. – Din pâslă. Vezi definitia »

iscălí, iscălesc. v. t. (friz.) a încerca să oprească sângele dintr-o tăietură, cu un creion sublimat. Vezi definitia »

rozolí, rozolésc, vb. IV (reg.) a roade. Vezi definitia »