SUPERBÍE s.f. (Liv.) Orgoliu, îngâmfare; insolență. [< lat. superbia]. Vezi definitia »

BEJENERÍE s. f. v. băjenărie. Vezi definitia »

ANTROPOPATÍE s. f. 1. formă de delir caracterizată prin convingerea bolnavului că în propriu-i corp coexistă ființe umane, pe care le simte și cărora le percepe vocea. 2. atribuirea de însușiri și stări afective specific umane unor obiecte, mediului înconjurător, naturii. ◊ reprezentare a divinității, în sistemele religioase primitive, ca o ființă cu sentimente și pasiuni omenești; antropopatism. (< fr. anthropopathie) Vezi definitia »

SITOFOBÍE s.f. v. sitiofobie. Vezi definitia »

PARAFRENÍE s. f. boală psihică caracterizată prin halucinații urmate de delir, bolnavul păstrându-și totuși afectivitatea și capacitatea de muncă. (< fr. paraphrénie) Vezi definitia »