MALAHÍT s. n. carbonat bazic natural de cupru verde, sticlos, piatră semiprețioasă. (< fr. malachite) Vezi definitia »

PONOSÍT, -Ă, ponosiți, -te, adj. (Pop.; mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) Care și-a pierdut aspectul și culoarea inițială; deteriorat, stricat, uzat (prin întrebuințare îndelungată); învechit; sărăcăcios. – V. ponosi. Vezi definitia »

LECUÍT, -Ă, lecuiți, -te, adj. Care s-a vindecat (de o boală, de o suferință); însănătoșit, tămăduit, vindecat. – V. lecui. Vezi definitia »

turcomerít, turcomerítă, turcomeríți, turcomeríte, adj. (înv.) 1. care este partizan al turcilor, admirator al acestora. 2. arbitrar, despotic. Vezi definitia »

CHIT² s. n. ~ (din germ. Kitt < v. germ. de sus kuti < indoeurop. *guetu- = rășină, prin interm. lat. bitūmen = asfalt (1.)) [et. WDW] Vezi definitia »