IDÍLĂ s.f. 1. Poezie care prezintă în chip idealizat viața oamenilor de la țară; bucolică. 2. Dragoste curată, naivă, tinerească. [Var. idil s.n. / < fr. idylle, lat. idyllium, cf. gr. eidyllion – mic tablou]. Vezi definitia »

CELUIÁLĂ, celuieli, s. f. (Reg.) Înșelare, amăgire. ♦ Ademenire. [Pr.: -lu-ia-] Celui + suf. -eală. Vezi definitia »

ZĂPUȘEÁLĂ, zăpușeli, s. f. Căldură mare și înăbușitoare; arșiță, zăduf, zăpuc. – Zăpuși + suf. -eală. Vezi definitia »

depsídă s. f., g.-d. art. depsídei; pl. depsíde Vezi definitia »

púrdă s.f. (reg.) praf. Vezi definitia »