favoáre (-óruri), s. n. – Avantaj acordat cuiva, hatîr. – Var. (înv.) favor. Fr. faveur. După Sanzewitsch 203, prin intermediul rus. favor, ipoteză care nu este necesară. – Der. favorabil, adj.; favorit, adj.; favorit, s. m. (barbă de o parte și de alta a obrazului; favorit); favoriza, vb.; favoritism, s. n., toate din fr. Cf. defavoare, s. f.; defavorabil, adj. Vezi definitia »

CONĂCÍRE, conăciri, s. f. (Înv.) Acțiunea de a conăci; popas. ♦ Găzduire, adăpostire. – V. conăci. Vezi definitia »

NITRÁRE s. f. introducere a grupării nitro în molecula unui compus organic; nitrație. (< nitra) Vezi definitia »

precédere s.f. (înv.) întâmplare anterioară, producere sau desfășurare anterioară, premergere. Vezi definitia »

parastisíre, parastisíri, s.f. (înv.) prezentare, expunere. Vezi definitia »