REACȚIÚNE s.f. 1. Împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social; forțele sociale reacționare, ostile progresului. 2. Noțiune de bază a ciberneticii, desemnând recepționarea de către organul de comandă a unei informații despre comportarea organului de execuție sau despre efectul acțiunii; conexiune inversă. 3. V. reacție. [Pron. -ți-u-. / < fr. réaction]. Vezi definitia »

INFLICȚIÚNE, inflicțiuni, s. f. (Rar) Pedeapsă. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. infliction, lat. inflictio, -onis. Vezi definitia »

MENȚIÚNE, mențiuni, s. f. 1. Semnalare, pomenire, menționare; (concr.) notă în care se dau informații referitoare la un eveniment, la o persoană etc. ♦ Indicație, specificare, 2. Distincție onorifică (mai mică decât premiul) care se acordă elevilor merituoși, concurenților la o competiție etc. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. mention, lat. mentio, -onis. Vezi definitia »

DEZUNIUNE, dezuniuni, s.f. 1. Dezicere, respingere (referitor la atitudinea unui exilat față de comunitatea sa națională). pref. dez- + uniune. Atestat în Mihai Dinu Gheorghiu, „Intelectualii în cîmpul puterii”, Editura Polirom, 2007, p. 285. Vezi definitia »

MALFORMAȚIÚNE s.f. v. malformație. Vezi definitia »