hreápcă, hrépci, s.f. (reg.) 1. greblă mică pusă la coasă, ca să așeze în brazdă grânele cosite; coasă prevăzută cu o astfel de greblă; crivea. 2. (la pl.) maldăre sau snopi de ramuri care se pun în parii gardurilor ca o streașină. 3. pădure de lăstari (de un an). Vezi definitia »

HEMÍNĂ s. f. substanță organică formată din hem prin transformarea fierului bivalent în fier trivalent. (< fr. hémine) Vezi definitia »

MẮGULĂ s. f. v. măgură. Vezi definitia »

țiglínă (-ne), s. f. – Rașchetă. Germ. Ziehklinge (Tiktin). Vezi definitia »

TRICOCEFALÓZĂ, tricocefaloze, s. f. Boală provocată de tricocefali și caracterizată prin anemie, enterită și unele tulburări nervoase. – Din fr. trichocéphalose. Vezi definitia »