NUMERÁL, -Ă, numerali, -e, s. n., adj. 1. S. n. Parte de vorbire flexibilă care exprimă, sub diferite aspecte, un număr, o determinare numerică a obiectelor sau ordinea obiectelor prin numărare. 2. Adj. (Înv.) Care se referă la numere, care se indică prin numere. Termeni numerali. Litere numerale. – Din fr. numeral, lat. numeralis. Vezi definitia »

POSTPALATÁL, -Ă, postpalatale, adj. s. f. (Sunet) care se articulează în partea posterioară a vălului palatului¹. – Din fr. postpalatal. Vezi definitia »

BANÁL, -Ă, banali, -e, adj. Lipsit de originalitate; comun. – Fr. banal. Vezi definitia »

CIMBÁL s. n. cinel. (< it. cimbalo, fr. cymbale) Vezi definitia »

BUBÁL s. m. antilopă africană mare, cu coarne în formă de liră. (< fr. bubale) Vezi definitia »