EXTREMÁLĂ s. f. (mat.) curbă care reprezintă soluția unei probleme a calculului variațional. (< fr. extrémale) Vezi definitia »

PIEPTĂNÁRIȚĂ, pieptănarițe, s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina lungă și subțire terminată în spic, spontană sau cultivată ca plantă de nutreț (Cynosurus cristatus). – Pieptene + suf. -ariță. Vezi definitia »

ELEVÉZĂ s.f. Aparat folosit la creșterea artificială a puilor și a bobocilor; crescătoare. [Cf. fr. éleveuse]. Vezi definitia »

AZÍNĂ s.f. (Chim.) Combinație chimică organică cu inele de șase atomi diferiți, printre care cel puțin unul de azot. [< fr. azine]. Vezi definitia »

póșă, póșe, s.f. (reg.) corp cilindric făcut din tulpină de papură sau pipirig, legat de sfoara priponului de pescuit din loc în loc, pentru a-l menține la suprafața apei. Vezi definitia »