CONSIMȚÍRE s.f. Acțiunea de a consimți și rezultatul ei; încuviințare, aprobare, acceptare. [< consimți]. Vezi definitia »

ESCONTÁRE s. f. (fin.) operație prin care se diminuează primele încasate anterior la asigurările de viață cu dobândă compusă pe care asiguratorul le obține de la instituția de credit. (după fr. escompte) Vezi definitia »

PREVENÍRE, preveniri, s. f. Acțiunea de a preveni. – V. preveni. Vezi definitia »

ACORDÁRE, acordări, s. f. Acțiunea de a acorda. ♦ Punere a coardelor unui instrument muzical în situația de a reda tonalitatea specifică a instrumentului. – V. acorda. Vezi definitia »

VISCOLÍRE, viscoliri, s. f. Faptul de a viscoli; viscoleală, viscolitură. – V. viscoli. Vezi definitia »