INTUBÁȚIE s. f. intubare. (< fr. intubation) Vezi definitia »

PSIHOMANȚÍE s. f. pretinsă artă de a ghici viitorul prin invocarea spiritelor celor morți. (< fr. psychomancie) Vezi definitia »

AUTORIZÁȚIE s.f. Permisiune (dată de o autoritate); împuternicire. ♦ (Concr.) Document care dovedește o împuternicire, un drept al cuiva. [Pron. a-u-, gen. -iei, var. autorizațiune s.f. / cf. fr. autorisation, it. autorizzazione]. Vezi definitia »

HARABAGÍE s. f. (Reg.) Cărăușie. – Harabagiu + suf. -ie. Vezi definitia »

ENTEROLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul tractului intestinal. – Din fr. entérologie. Vezi definitia »