pichirisí (pichirisésc, pichirisít), vb. refl. – A se simți jignit, a se supăra. – Var. picarisi. Ngr. πικρίζω, aorist ἐπίκρισα (Graur, BL, IV, 108; Gáldi 227); în var. este evidentă încrucișarea cu fr. se piquer. Vezi definitia »

CLĂÍ, clăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face clăi. – Din claie. Vezi definitia »

horțí, horțésc, vb. IV (reg.) a muta ceva din loc, fără a-i schimba poziția. Vezi definitia »

șúi (-ie), adj. – Subțire, zvelt, mlădios. Originw incertă, probabil sl., cf. slov. šujati „a subția”. Legătura cu ceh., slov. šuhaj „zvelt” (Cihac, II, 396) nu este sigură. – Der. șuia, vb. refl. (a subția); șuieț, adj. (delicat); șuiat, adj. (subțire, se zice despre fierul de marcat); șuierătură, s. f. (fier de marcat); șuiță, s. f. (varietate de marmotă, Spermophilus citillus), probabil prin aluzie la aspectul ei sau din slov. svisec (Cihac, II, 395; legătura cu bg. šuek (Candrea), slov. šûica (Scriban), este mai puțin sigură). Vezi definitia »

azi Vezi definitia »