CĂPISTÉRE, căpisteri, s. f. (Reg.) Albie, covată mică în care se cerne făina sau mălaiul și se frământă aluatul. [Var.: căpestérie s. f.] – Lat. capisterium. Vezi definitia »

năsădíre, năsădíri, s.f. 1. (pop.) așezarea snopilor în arie; curățarea și aranjarea ariei pentru treierat; risipire, împrăștiere. 2. izbitură, contuzie, vânătaie. Vezi definitia »

AUTOETANȘÁRE s. f. realizare a impermeabilității unui dig datorită proprietăților materialului de construcție. (după fr. auto-étanchement) Vezi definitia »

AUTOCONDÚCERE s. f. Conducere a activității sociale, economice etc. de către colectivitatea respectivă însăși sau de către reprezentanții ei. [Pr.: a-u-] – Auto¹- + conducere. Vezi definitia »

REANCLANȘÁRE, reanclanșări, s. f. (În sintagma) Reanclanșare automată rapidă = restabilirea automată a alimentării unui circuit întrerupt automat în urma unui scurtcircuit. [Pr.: re-an-] – După fr. réenclenchement. Vezi definitia »