BLUF s.n. (Rar) Vorbă spusă (sau acțiune făcută) în scop de intimidare sau de inducere în eroare; lăudăroșenie. [Pron. blaf, pl. -furi. / < engl., fr. bluff]. Vezi definitia »

schindúf (-fi), s. m. – Cimbrișor (Thymus serpyllum). – Var. schindufă. Bg. sminduh „Trigonella caerulea” (Conev 46); schimbul fonetic e destul de ciudat. – Var. schinduc, s. m. (Mold., plantă, Conioselinum tataricum). Vezi definitia »

PUF¹ interj. Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului (pe nări, pe gură), de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc. – Onomatopee. Vezi definitia »

RUF, rufuri, s. n. Construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului. – Din fr. rouf Vezi definitia »

BUF² s. n. Numele unei figuri la jocul de arșice. Vezi definitia »