GARANȚÍE, garanții, s. f. Obligație în virtutea căreia o persoană sau o instituție răspunde de ceva; mijloc legal prin care se asigură executarea unei obligații (materiale); (concr.) ceea ce servește drept asigurare că o obligație luată va fi ținută. ◊ Loc. vb. A lua pe garanție = a garanta. ◊ Expr. Pe garanția cuiva = pe răspunderea cuiva. A da garanție = a da asigurări că un lucru va fi îndeplinit. A prezenta garanție de... = a se prezenta astfel încât să trezească încrederea, să ofere siguranță. – Din fr. garantie, it. garanzia. Vezi definitia »

HIPNOPEDÍE s. f. Ansamblu de procedee care permit ușurarea memorării în timpul somnului. – Din fr. hypnopédie. Vezi definitia »

MASONERÍE s.f. 1. Francmasonerie. 2. Lucrare de zidărie compusă din diverse materiale unite cu un liant. [Gen. -iei. / < fr. maçonnerie]. Vezi definitia »

BRAHISCHELÍE s. f. dezvoltare insuficientă a membrelor inferioare, cu alungirea exagerată a celor superioare. (< fr. brachyskélie) Vezi definitia »

VARICOGRAFÍE s. f. radiografie a unei vene varicoase cu o substanță opacă la razele X. (< fr. varicographie) Vezi definitia »