LEGĂNÁT², -Ă, legănați, -te, adj. 1. (Despre felul de a umbla) Care se mișcă ritmic într-o parte și în alta; bălăbănit². 2. Fig. (Despre voce, vorbe) Tărăgănat. – V. legăna. Vezi definitia »

BĂNÁT, (3) bănaturi, s. n. (Reg.) 1. Stare de durere sufletească, tristețe, jale; părere de rău. Cu ochii plini De lacrimi și bănat (COȘBUC). 2. Supărare, necaz, ciudă. Nu știu ce-i cu tine, Că tot porți bănat (COȘBUC). ◊ Expr. (Ca formulă de politețe) A nu-i fi cuiva cu bănat = a nu lua în nume de rău rugămintea sau întrebarea cuiva. 3. Învinuire, reproș; mustrare. Poate că nu veți aduce bănat... profesorului (CREANGĂ). 4. Bănuială. – Magh. bánat. Vezi definitia »

NĂRÂMZÁT, -Ă adj. v. naramzat. Vezi definitia »

DIESELIZÁT adj. v. dieseliza. Vezi definitia »

DESCENTRALIZÁT, -Ă, descentralizați, -te, adj. (Despre organele locale ale administrației de stat, ale unor instituții, organizații) Căruia i s-a acordat autonomie (administrativă). – V. descentraliza. Vezi definitia »