Definita cuvantului ștanțare
ȘTANȚÁRE, ștanțări, s. f. Acțiunea de a ștanța și rezultatul ei; ștănțuire. [Var.: stanțáre s. f.] – V. ștanța.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ștanțare
constrấngere s. f., g.-d. art. constrấngerii; pl. constrấngeri Vezi definitia »
CONDIMENTÁRE, condimentări, s. f. Acțiunea de a condimenta. – V. condimenta. Vezi definitia »
NĂVODÍRE, năvodiri, s. f. (Rar) Acțiunea de a năvodi și rezultatul ei. – V. năvodi. Vezi definitia »
BLAZÁRE s. f. Faptul de a (se) blaza. - V. blaza. Vezi definitia »
PĂRTĂLUÍRE s. f. v. părtălui. [DAR] Vezi definitia »