SINESTEZÍE, sinestezii, s. f. Asociație între senzații de natură diferită care dau impresia că sunt unul simbolul celuilalt. – Din fr. synesthésie. Vezi definitia »

SUMÁȚIE, sumații, s. f. (Biol.) Adiție latentă. – Din fr. sommation (după sumă). Vezi definitia »

AUTONOMÍE s. f. 1. Drept (al unui stat, al unei regiuni, al unei naționalități sau al unei minorități naționale etc.) de a se administra singur, în cadrul unui stat condus de o putere centrală. ♦ Situație a celui care nu depinde de nimeni, care are deplină libertate în acțiunile sale. 2. Distanța maximă până la care se poate deplasa un avion, o navă, un vehicul, fără a avea nevoie să se aprovizioneze cu combustibil. [Pr.: a-u-] – Din fr. autonomie, lat. autonomia. Vezi definitia »

ELECTROCHIMÍE s. f. Ramură a chimiei fizice care studiază fenomenele de transformare a energiei chimice în energie electrică și invers, precum și legile acestor fenomene. – Din fr. électrochimie. Vezi definitia »

GEROPSIHIATRÍE s. f. studiul tulburărilor psihice ale bătrâneții; gerontopsihiatrie. (< fr. géropsychiatrie) Vezi definitia »