MILÍȚIE, miliții, s. f. 1. (În fostele țări socialiste din Europa) Instituție de stat având drept scop menținerea ordinii publice și respectarea regulilor de conviețuire socială; reprezentanții acestei instituții; p. ext. clădirea în care își avea sediul această instituție; poliție. 2. (În vechea organizare militară) Armată nepermanentă sau de rezervă, care cuprindea și unele corpuri speciale de armată; p. ext. (pop.) serviciu militar, armată. – Din lat. militia, rus. milicÿa. Vezi definitia »

BADINERÍE, badinerii, s. f. (Muz.) Piesă vioaie cu caracter glumeț (din suitele franceze și germane din secolul al XVIII-lea). – Din fr. badinerie. Vezi definitia »

RADIOCINEMATOGRAFÍE s. f. Metodă de diagnostic radiologic, care constă în înregistrarea pe film cinematografic a imaginii radiografice a unui organ în funcțiune. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiocinématographie. Vezi definitia »

-DEXTRÍE elem. dextr(o)-. Vezi definitia »

COLECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecție totală sau parțială a colonului. [Gen. -iei. / < fr. colectomie, cf. gr. kolon – intestin, ektome – excizie]. Vezi definitia »