FLUOROGRAFÍE s. f. Procedeu fotografic de gravură pe sticlă, realizat cu ajutorul acidului fluorhidric. [Pr.: flu-o-] – Din fr. fluorographie. Vezi definitia »

ANGELOLOGÍE s. f. parte a dogmaticii care tratează despre îngeri. (< fr. angélologie) Vezi definitia »

DIGITÁȚIE s.f. Tehnica așezării degetelor pe clapele ori pe coardele unui instrument muzical sau pe clapele mașinii de scris. [Gen. -iei, var. digitațiune s.f. / cf. fr. digitation]. Vezi definitia »

TETRAPODÍE s. f. metru ritmic în prozodia greacă constând din două dipodii de același fel. (< fr. tétrapodie, gr. tetrapodia) Vezi definitia »

POLIFILOGENÍE s. f. filogenie din mai multe linii de descendenți. (< poli- + filogenie) Vezi definitia »