AUTOTRÓF, -Ă, autotrofi, -e, adj. (Despre organisme vegetale) Care este capabil să transforme substanțele anorganice în elemente organice necesare hranei. [Pr.: a-u-] – Din fr. autotrophe. Vezi definitia »

LIMITRÓF, -Ă adj. (Despre un ținut, o țară) Care se învecinează cu...; vecin. [< fr. limitrophe, cf. lat. limitrophus]. Vezi definitia »

LIMITRÓF, -Ă, limitrofi, -e, adj. Care se află în limita, la hotarul unei țări, unui ținut, unei suprafețe etc.; vecin, învecinat. – Din fr. limitrophe. Vezi definitia »

HETEROTRÓF, -Ă adj. (biol.; despre organisme) 1. care se hrănește cu substanțe organice sintetizate de alte organisme sau rezultate din degradarea acestora. 2. cu nutriție variată. (< fr. hétérotrophe) Vezi definitia »

ACIDOTRÓF, -Ă adj. (despre animale) care consumă hrană acidă. (< acido- + -trof) Vezi definitia »