MANDÁNT, -Ă, mandanți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) pentru care se încheie un act juridic. – Din fr. mandant. Vezi definitia »

PLURIVALÉNT, -Ă adj. Polivalent. [< fr. plurivalent, cf. lat. plus – mai mult, valere – a valora]. Vezi definitia »

AGRAVÁNT, -Ă adj. care agravează. ♦ circumstanțe ĕ = împrejurări care măresc răspunderea penală. (< fr. aggravant, lat. aggravans) Vezi definitia »

REPELÉNT I. adj. 1. care respinge. 2. (fig.) antipatic, respingător. II. s. n. substanță care prin calitățile sale organoleptice (gust, miros) îndepărtează rozătoarele, insectele etc. (< it. repellente, (II) germ. Repellent) Vezi definitia »

DECLARÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care face o declarație (la ofițerul stării civile). [< fr. déclarant]. Vezi definitia »