BIBLIOTÉHNICĂ s. f. Tehnica producerii materiale a unei cărți. [Pr.: -bli-o-] – După fr. bibliotechnie. Vezi definitia »

CLÍNICĂ s.f. Spital (sau secție a unui spital) folosit la cercetări științifice sau pentru învățământul practic al studenților. ♦ (Rar) Instituție medicală unde un anumit medic specialist dă consultații sau tratează bolnavii. [Gen. -cii. / < fr. clinique, it. clinica]. Vezi definitia »

șándră, șándre, s.f. (reg.) construcție primitivă de scânduri. Vezi definitia »

drániță (dránițe), s. f. – Șindrilă, șiță. Pol., rus. dranica (Cihac, II, 101), cf. mag. dránica. – Der. drăniți, vb. (a acoperi cu șindrilă); drănițit, s. n. (dispunerea șindrilei); drănicer, s. m. (persoană care face șindrile). Vezi definitia »

ACETAMÍDĂ s.f. Amidă a acidului acetic. [< fr. acétamide]. Vezi definitia »