DODECASILÁB, -Ă adj., s. m. (vers) dodecasilabic. (< fr. dodécasylabe, lat. dodecasyllabus) Vezi definitia »

DECASILÁB adj., s.m. (Vers) de zece silabe. [< fr. décasyllabe, cf. gr. deka – zece, syllabe – silabă]. Vezi definitia »

CARÁB, carabi, s. m. Coleopteră cu corpul alungit și picioare lungi, distrugătoare de (larve de) insecte (Carabus auratus). – Din fr. carabe. Vezi definitia »

PÂRCĂLÁB, pârcălabi, s. m. 1. Titlu dat în evul mediu, în țările românești, persoanelor însărcinate cu conducerea unui județ, a unui ținut, a unei cetăți, având atribuții militare, administrative și judecătorești; persoană care purta acest titlu. 2. Administrator al satelor boierești și mănăstirești, în evul mediu; (mai târziu) primar (rural). ♦ Strângător de biruri, perceptor rural. 3. (Reg.) Comandant al unei închisori; temnicer. – Din magh. porkoláb. Vezi definitia »

ENDECASILÁB, endecasilabi, s. m. Vers care are unsprezece silabe. – Din fr. (h)endécasyllabe, lat. hendecasillabus. Vezi definitia »