DÍNCOLO adv. 1. În partea cealaltă, în partea opusă vorbitorului. Loc. adj. De dincolo = care se află în cealaltă parte; care se află peste hotare. ◊ Loc. prep. Dincolo de... = a) în partea cealaltă a...; b) în afara celor spuse. Pe dincolo = în partea cealaltă (trecând de-a curmezișul sau pe ocolite), prin cealaltă parte. ♦ (În credințele religioase) În lumea cealaltă, în lumea de apoi. 2. (În corelație cu „ici”, „colo”, „aici” etc.) În altă parte. Aici înflorește o floare, dincolo un copac. ◊ Expr. Așa și pe dincolo = așa cum s-a spus mai sus, în felul în care se cunoaște sau într-un fel pe care vorbitorul nu vrea să-l spună [Acc. și: dincólo] – De⁴ + încolo. Vezi definitia »

Hello, interesting site, visit my <a href=„http://www.inthesetimes.com/community/profile/53102/”>overnight shipping of professional cialis</a> Hope to see you soon. Vezi definitia »

PIEL(O)- elem. „pelvis, bazinet”. (< fr. pyél/o/-, cf. gr. pyelos) Vezi definitia »

încólo adv. – 1. În partea aceea, acolo. – 2. Deoparte. – 3. În afară de asta. – Var. încolea. Mr. (î)nclò. De la colo, cu pref. în-. – Der. dincolo, adv. (în partea cealaltă; mai încolo; din punctul de vedere al Munt., în Transilvania), cu prep. de, ca dincoace. Vezi definitia »

CAPSUL(O)- elem. „capsulă”. (< fr. capsul/o/-, cf. lat. capsula, cutie mică) Vezi definitia »