TENȚÓNĂ s. f. dialog, în poezia medievală, în care interlocutorii discutau în contradictoriu și își aruncau invective. (< it. tenzone) Vezi definitia »

EXISTÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a exista. ◊ viață. 2. categorie filozofică fundamentală, natura, materia, realitatea obiectivă. ♦ ~ socială = categorie fundamentală a materialismului istoric desemnând latura materială și cea spirituală a vieții sociale; mijloacele de trai. (< fr. existence, lat. existentia) Vezi definitia »

EMPÓRĂ s.f. Tribună (3). (cf. germ. Empore) Vezi definitia »

CATÉNĂ s. f. 1. lanț de încrețituri ale scoarței terestre, formate cam în aceeași perioadă de timp; sistem muntos. 2. lanț de atomi uniți între ei prin valențe simple sau multiple. (< lat. catena) Vezi definitia »

MASCÁDĂ s.f. (Mar.) Abatere involuntară a unei nave de la drumul ei. [< germ. Maskade]. Vezi definitia »