DELTÁIC, -Ă, deltaici, -ce, adj. Care ține de deltă, privitor la deltă. [Pr.: -ta-ic] – Din fr. deltaïque. Vezi definitia »

EMFÁTIC, -Ă adj. (și adv.) plin de emfază; nenatural, bombastic. (< fr. emphatique) Vezi definitia »

CARFOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la carfologie. [< fr. carphologique]. Vezi definitia »

MAGNETOTELÚRIC, -Ă adj. (despre metode de prospectare geologică) care identifică zăcăminte pe baza câmpurilor magnetice ale Pământului. (< engl. magnetotelluric) Vezi definitia »

isprávnic², adj. m. (reg.) de ispravă, harnic. Vezi definitia »