hârtóp, hârtoápe, s.n. (reg.) 1. vizuină, bârlog, grotă. 2. râpă, ponor, crăpătură. 3. groapă adâncă cu apă, afundătură; mlaștină. 4. (la pl.) gropi cu noroi și apă pe un drum de țară, în care se înfundă roata căruței. 5. poiană pe o coastă de deal. Vezi definitia »

SIDEROSCÓP s.n. Aparat pentru detectarea prezenței unui corp feros în ochi. [Cf. gr. sideros – fier, skopein – a privi]. Vezi definitia »

PIRÓP s. n. varietate de granat, translucid, de culoare roșie, cu luciu gras, piatră semiprețioasă. (< fr. pyrope, germ. Pyrop) Vezi definitia »

DISCROMATÓP, -Ă s. m. f. discromatopsic. (< fr. dyschromatope) Vezi definitia »

AEROSCÓP s. n. aparat cu probe de aer, supuse unui examen microbiologic. (< fr. aéroscope) Vezi definitia »