JAF, jafuri, s. n. 1. Furt săvârșit prin violență; jefuire, jecmăneală. ◊ Loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ◊ (Înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (Fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ◊ Expr. Jaf în ciuperci! se spune pentru a arăta nepăsare față de o pagubă considerată neînsemnată. [Var.: (înv.) jac s. n.] – Din pol. žak. Vezi definitia »

AMILOGRÁF s. n. aparat care înregistrează consistența gelului de amidon. (< fr. amylographe) Vezi definitia »

CHIMOGRÁF s.n. Aparat pentru înregistrarea anumitor fenomene fiziologice. ♦ (Fon.) Aparat pentru înregistrarea sunetelor. [Scris și kimograf. / < fr. kimographe, cf. gr. kyma – agitație, graphein – a scrie]. Vezi definitia »

POLIGRÁF I. s. m. autor care a scris opere aparținând unor genuri variate. II. s. n. 1. aparat pentru reproducerea unui manuscris în mai multe exemplare. 2. aparat care permite înregistrarea a mai multor constante biologice (puls, respirație etc.). 3. aparat detector de minciuni. (< fr., /3/ amer. polygraphe) Vezi definitia »

DERIVATOGRÁF s.n. (Fiz.) Aparat pentru înregistrarea variației greutății unui corp supus încălzirii treptate în anumite medii. [Et. incertă]. Vezi definitia »