Definita cuvantului tonie
TONÍE s.f. (Biol.) Tensiune, tonus. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „întăritor”, „fortifiant”, „tonus”. [Gen. -iei. / < fr. tonie, it. tonia, cf. gr. tonos].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu tonie
OFTALMOPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie a mușchilor ochiului. [Gen. -iei. / < fr. ophtalmoplégie, cf. gr. ophthalmos – ochi, plege – lovire]. Vezi definitia »
HIPERMNEZÍE, hipermnezii, s. f. Excitație excesivă, patologică a memoriei. – Din fr. hypermnésie. Vezi definitia »
DECÚRIE s. f. 1. subunitate a centuriei din armata romană, formată din zece soldați. 2. colegiu de zece funcționari în Roma și în municipiile romane. (< lat. decuria) Vezi definitia »
BRADITROFÍE s.f. (Med.) Încetinire a proceselor metabolice. [< fr. bradytrophie, cf. gr. bradys – lent, trophe – hrană]. Vezi definitia »
PORIOMANÍE s.f. Dromomanie. [Pron. -ri-o-. / < germ. Poriomanie, cf. gr. poreia – mers, mania – nebunie]. Vezi definitia »