HERNIÁR, -Ă, herniari, -e, adj. Care este în legătură cu hernia. [Pr.: -ni-ar] – Din fr. herniaire. Vezi definitia »

DĂBILÁR, dăbilari, s. m. (Înv.) Strângător de biruri. – Dabilă + suf. -ar. Vezi definitia »

mădulár (măduláre), s. n. – 1. Parte a corpului, organ, la ființe. – 2. (Înv.) Organ genital. – 3. Membru, asociat. – 4. Burghiu, sfredel. – 5. (Banat) Par. – Mr. mădular. Lat. medŭllaris (Pușcariu 1014; Candrea-Dens., 1115; Tiktin; cf. REW 5463), poate prin intermediul unui lat. *medŭllarium (Densusianu, GS, II, 315), chiar dacă această ipoteză nu ar fi necesară. Sensul 3 este calchiat după fr. membre. Sensul de „membru” exista deja în lat. med., cf. Tiktin. – Der. mădulări, vb. (a dezmembra), rar, în Bucov.; înmădulare, s. f. (reuniune, uniune). Vezi definitia »

șprițár, șprițári, s.m. (reg.) muncitor forestier care toarnă apă pe uluc (jilip) pentru a înlesni alunecarea buștenilor; șprițuitor. Vezi definitia »

FRACȚIONÁR, -Ă, fracționari, -e, adj. (Mat.) Care conține o fracție sau se compune din fracții; care are forma unei fracții. ◊ Număr fracționar = număr care poate fi scris sub forma câtului a două numere întregi. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. fractionnaire. Vezi definitia »