OSMOMÉTRU s. n. instrument folosit în osmometrie. (< fr. osmomètre) Vezi definitia »

KILOGRAMMÉTRU, kilogrammétri, s.m. Unitate de măsură a lucrului mecanic și a energiei, egală cu efortul necesar pentru deplasarea unei greutăți de 1 kg cu 1 m. (Sil. -gram-, -tru) [sg. art. kilogrammétrul, pl. art. kilogrammétrii; Simb. kgm] (din fr. kilogrammètre) [def. MDN] Vezi definitia »

MÁISTRU s.m. 1. Lucrător cu calificare superioară într-o meserie etc. (care conduce o secție a unui atelier sau care posedă un mic atelier propriu). 2. Maestru (3) [în DN]. [Pron. mais-tru, var. maistăr, maistor s.m. / < germ. Meister]. Vezi definitia »

doi la metru, trei la chil expr. (glum.) persoană scundă și slabă. Vezi definitia »

SPÉCTRU s.n. 1. Ansamblul radiațiilor de frecvențe diferite care alcătuiesc o radiație electromagnetică complexă. ◊ Spectru atomic = spectru creat prin tranziții electronice în atomii elementelor; spectru molecular = spectru creat prin tranziții între nivelele energetice ale moleculelor aflate în stare liberă. ♦ Ansamblu de valori pe care le poate lua o anumită mărime în condiții determinate. 2. Totalitatea radiațiilor electromagnetice ale unui corp ceresc dispuse în funcție de lungimea lor de undă sau de frecvență. ◊ Spectru solar = spectrul radiației emise de Soare. 3. Fantomă, vedenie, fantasmă. ♦ (Fig.) Ceea ce produce spaimă; pericol iminent. 4. Spectru floristic = raportul cantitativ, exprimat în procente, dintre familiile de plante care formează flora unui anumit teritoriu. [Pl. -re, (s.m.) -ri. / cf. fr. spectre, lat. spectrum]. Vezi definitia »