ACCIDÉNT, (1, 2) accidente, s. n., (3) accidenți, s. m. 1. Întâmplare neplăcută care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. ♦ Întâmplare nenorocită care aduce rănirea, mutilarea sau moartea cuiva. 2. Neregularitate a solului. 3. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, alterează înălțimea unui sunet cu un semiton sau două. – Fr. accident (lat. lit. accidens, -ntis). Vezi definitia »

EPATÁNT, -Ă adj. care epatează. (< fr. épatant) Vezi definitia »

ȘOCÁNT, -Ă, șocanți, -te, adj. Care impresionează în mod neplăcut, care contrariază. – Din fr. choquant. Vezi definitia »

PERIODÓNT, periodonturi, s. n. (Anat.) Parodonțiu moale. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. périodonte. Vezi definitia »

VITRIFIÁNT, -Ă adj., s. n. (material) folosit în construcții pentru a asigura structura de bază a maselor sticloase, amorfe. (< fr. vitrifiant) Vezi definitia »