DANTURÁRE s.f. Acțiunea de a dantura și rezultatul ei. [< dantura]. Vezi definitia »

autofrânáre (a-u-to-frâ-) s.f., g-d. art. autofrânắrii; pl. autofrânắri Vezi definitia »

SCRÂNTITOÁRE, scrântitori, s. f. Nume dat mai multor specii de plante din familia rozaceelor, cu tulpina târâtoare, cu flori hermafrodite, mai ales galbene (Potentilla). – Scrânti + suf. -toare. Vezi definitia »

BIFURCÁRE, bifurcări, s. f. Faptul de a se bifurca. Vezi definitia »

a sta cu burta la soare expr. 1. a face plajă. 2. a fi pasiv / comod / nepăsător. Vezi definitia »