ÓHMIC, -Ă, ohmici, -ce, adj. Referitor la rezistența circuitelor electrice fără reactanțe inductive. [Pr.: ómic] – Din fr. ohmique. Vezi definitia »

AUTÁRHIC, -Ă adj. cu caracter de autarhie. (< it. autarchico) Vezi definitia »

TOPOLÓGIC, -Ă, topologici, -ce, adj. Referitor la topologie, de topologie. – Din fr. topologique. Vezi definitia »

BRIC s.n. Corabie cu două catarge, echipată cu pânze pătrate și uneori cu motor. ◊ Bric-goeletă = bric al cărui arbore trinchet poartă vele pătrate, iar celălalt arbore vele aurice. [Pl. -curi. / < fr. brick, cf. engl. brig]. Vezi definitia »

MENȘEVÍC, -Ă adj., s. m. f. (adept) al menșevismului. (< rus. menșevik) Vezi definitia »