Definita cuvantului travers
TRAVÉRS s.n. 1. (Mar.) Partea de jos și de sus a coastei unei corăbii. ♦ Direcție perpendiculară pe direcția în care se deplasează o navă. ◊ Vânt de travers = vânt care bate dintr-o direcție (aproape) perpendiculară pe axa longitudinală a navei. 2. Nume generic pentru țesăturile care au dungi transversale. [Pl. -se, -suri. / < fr. travers].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu travers
curs de apă temporar având dimensiuni mai mici decât un torent (geog.) Vezi definitia »
ARS, -Ă, arși, -se, adj. 1. Distrus, mistuit de foc. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezintă o arsură. ◊ Expr. A sări (ca) ars = a sări repede (de surprindere, de spaimă, de indignare). ♦ Carbonizat în parte sau integral; distrus sub acțiunea unui agent corosiv, a unui acid etc. Mâncare arsă. Stofă arsă. ♦ Care a fost supus acțiunii focului (cu un scop anumit). Cărămidă arsă. ♦ (Despre oameni) Care are pielea înroșită, pârlită sau bășicată de soare; (despre pielea oamenilor) înroșit, pârlit sau bășicat de soare. 2. (Adesea fig.) Uscat, pârjolit (de soare, de secetă etc.). 3. Fig. (Despre inimă, suflet etc.) Zdrobit, distrus. – V. arde. Vezi definitia »
VERS, versuri, s. n. Unitate prozodică elementară, alcătuită dintr-unul sau mai multe cuvinte, potrivit unei scheme și determinată fie de cantitatea silabelor, fie de accent, fie de numărul silabelor; fiecare dintre rândurile care alcătuiesc strofele unei poezii; p. ext. (la pl.) poezie. – Din fr. vers, lat. versus. Vezi definitia »
nouă-ntors expr. (șc.) nota șase. Vezi definitia »
cors s. n. – Țesătură de mătase. Probabil din fr. corse „din Corsica”. Lipsește din dicționare, apare la Macedonski, astăzi înv. Vezi definitia »