CONIVÉNȚĂ s.f. (Rar) Complicitate, înțelegere (secretă). ◊ De conivență (cu...) = în complicitate, de acord (cu...). [Cf. fr. connivence, it. connivenza, lat. conniventia]. Vezi definitia »

CÁMĂ, came, s. f. Proeminență sau șanț pe suprafața unui disc sau a unui cilindru, care asigură deplasarea periodică a unei tije sprijinite pe ea. – Din fr. came. Vezi definitia »

NĂFRĂMIOÁRĂ, năfrămioare, s. f. Diminutiv al lui năframă; năfrămiță, năfrămuță. – Năframă + suf. -ioară. Vezi definitia »

ZIMOGENÉZĂ s.f. Totalitatea proceselor biochimice, care duce la sinteza enzimelor. (din fr. zymogenèse) Vezi definitia »

MENOSTÁZĂ s. f. suprimare a fluxului menstrual. (< fr. ménostase) Vezi definitia »