FORTIFICÁȚIE, fortificații, s. f. Construcție militară de pământ, de piatră, de beton armat, făcută cu scopul de a apăra luptătorii împotriva proiectilelor și a bombelor de avion și a înlesni acțiunea de observare și de folosire a mijloacelor de luptă proprii. – Din fr. fortification, lat. fortificatio. Vezi definitia »

STEREOFONÍE s. f. Procedeu de reproducere a sunetelor (înregistrate) caracterizat printr-o reconstituire a repartiției spațiale a surselor sonore care dă ascultătorului senzația că se află chiar în apropierea sursei; stereo. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréophonie. Vezi definitia »

SUPOZÍȚIE s.f. 1. Presupunere, ipoteză; premisă. 2. Capacitate a unui termen de a reprezenta ceva intr-o propoziție. [Gen. -iei, var. supozițiune s.f. / cf. fr. supposition, lat. suppositio]. Vezi definitia »

COLPOLAPAROTOMÍE s. f. deschidere chirurgicală a cavității abdominale prin vagin. (<fr. colpo-laparotomie) Vezi definitia »

DEZINVAGINÁȚIE s. f. reducție a unei invaginații. (< fr. désinvagination) Vezi definitia »