MINERALOGÍE s.f. Știință care studiază structura, compoziția și proprietățile fizice și chimice ale mineralelor. [Gen. -iei. / cf. fr. minéralogie, germ. Mineralogie]. Vezi definitia »

ORTOTROPÍE s.f. Însușirea unui corp de a fi ortotropic. [Gen. -iei. / < fr. orthotropie]. Vezi definitia »

MICROISTÓRIE s.f. Istorie de dimensiuni reduse; miniistorie. [Gen. -iei. / et. incertă]. Vezi definitia »

CLINODACTILÍE s.f. Malformație congenitală constând în devierea laterală a degetelor mâinii. [Gen. -iei. / < fr. clinodactylie, cf. lat. clino – a înclina, gr. daktylos – deget]. Vezi definitia »

HIPERPROSEXÍE s. f. (Psih.) Concentrare exagerată a atenției. – Din engl. hyperprosexia. Vezi definitia »