LAURACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate dialipetale, arbori și arbuști din regiunile calde, cu frunzele persistente, bogate în uleiuri eterice. (< fr. lauracées) Vezi definitia »

PROZOPOPÉE s.f. Figură retorică prin care oratorul sau scriitorul se adresează lucrurilor neînsuflețite, unui absent sau unui mort ca și când ar fi de față, ori le face să vorbească prin expunerea lui ca niște ființe vii; personificare. [Pron. -pe-e, var. prosopopee s.f. / < fr. prosopopée, lat. prosopopoeia, cf. gr. prosopon – persoană, poiein – a face]. Vezi definitia »

PROPILÉE s.f.pl. (Ist.) Celebrul portic al Acropolei din Atena antică. ♦ (P. ext.) Colonadă (monumentală) la intrarea unui templu sau a unui palat, formată din mai multe porți legate între ele cu porticuri și scări. [< fr. propylées, it. propileo, cf. gr. propylaion – care este înaintea porților]. Vezi definitia »

BORAGINACÉE, boraginacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee, cu tulpinile și frunzele acoperite cu peri, cu flori constituite în inflorescențe și cu fructele formate din patru nucule cu câte o sămânță; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. borraginacées. Vezi definitia »

DISECÉE s.f. Surzenie accidentală totală sau parțială. [Pron. -ce-e, pl. invar. / < fr. dysécée, cf. gr. dys – dificil]. Vezi definitia »