CLASÓR, clasoare, s. n. Obiect (mapă, album, cutie, dulap etc.) special confecționat pentru păstrarea diferitelor lucruri clasate. – Din fr. classeur. Vezi definitia »

GLADIATÓR s. m. (în Roma antică) luptător (sclav, prizonier sau criminal) în spectacolele publice, care lupta în arenă cu alt gladiator sau cu fiare sălbatice. (< fr. gladiateur, lat. gladiator) Vezi definitia »

BINEFĂCĂTÓR, -OÁRE, binefăcători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care pricinuiește mult bine; bun, folositor. 2. S. m. și f. Persoană care face bine altora. – Din bine¹ + făcător. Vezi definitia »

ARPENTÓR, arpentori, s. m. Tehnician care se ocupă cu arpentajul. – După fr. arpenteur. Vezi definitia »

MONITÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Elev care, în anumite sisteme de învățământ, este pus să învețe sau să supravegheze un număr de elevi, colegi de ai săi. 2. Supraveghetor (mai ales în munca expusă radiațiilor ionizate). // s.n. Titlu al anumitor ziare sau publicații periodice. [< fr. moniteur, cf. lat. monitor]. Vezi definitia »