RAPORTÓR, -OÁRE, raportori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care face un raport (II 1). 2. S. n. Instrument în formă de semicerc sau de cerc întreg gradat, care servește la măsurarea și la construirea unghiurilor. – Din fr. rapporteur. Vezi definitia »

ACORDÓR¹ s. m. specialist în acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordeur) Vezi definitia »

DECOMPRESÓR s.n. 1. Aparat care servește pentru decompresiune. 2. Supapă a unui motor cu ardere internă care facilitează pornirea sau frânarea motorului. [< fr. décompresseur]. Vezi definitia »

ROTÓR s. n. 1. organ al unei mașini de forță cu palete, cupe, roți, înfășurări electrice, care se rotește în jurul axei arborelui pe care e montat. 2. rotație (2). (< fr. rotor, /2/ germ. Rotor) Vezi definitia »

TELEREDÁCTOR, -OÁRE s. m. f. redactor la emisiunile de televiziune. (< tele² + redactor) Vezi definitia »