CHIRIARHÍE, chiriarhii, s. f. (Înv.) Demnitatea de chiriarh; conducerea, autoritatea superioară a bisericii. [Pr.: -ri-ar-] – Din ngr. kiriarhía. Vezi definitia »

selimíe s.f. (înv.) stofă de mătase din care se făceau anterie. Vezi definitia »

DERENCEFALÍE s.f. (Med.) Monstruozitate constând din dezvoltarea rudimentară a craniului, porțiunea posterioară a occipitalului lipsind complet. [Gen. -iei. / < fr. dérencéphalie]. Vezi definitia »

TIGÁIE, tigăi, s. f. 1. Vas de bucătărie de formă rotundă, cu marginea joasă și cu o coadă lungă, întrebuințat la prăjit. ♦ (Reg.) Cratiță cu două toarte în care se fierbe mâncarea. 2. Mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă. – Din bg. tigan, scr. tiganj. Vezi definitia »

BILOCÁȚIE s. f. posibilitatea de a te afla în același timp în două locuri diferite. (< bi- + locație) Vezi definitia »