HIPOMANȚÍE s.f. Pretinsă artă a prezicerii la vechii celți, care se făcea după nechezatul și mișcările unor cai sacri. [Gen. -iei. / < fr. hippomancie, cf. gr. hippos – cal, manteia – prevestire]. Vezi definitia »

EUTEXÍE, eutexii, s. f. Fenomen prezentat de un amestec a cărui temperatură de fuziune constantă este mai joasă decât aceea a altui amestec făcut în alte proporții. [Pr.: e-u-] – Din fr. eutexie. Vezi definitia »

CURIE² [CÜ-RÍ] s. m. unitate a activității substanțelor radioactive, de 3,7*10¹⁰ dezintegrări pe secundă, activitatea unei mase de radiu de 1 g. (< fr. curie) Vezi definitia »

TRANZÁCȚIE s.f. Înțelegere, învoială, convenție. ♦ Acord între două sau mai multe părți prin care se transmit anumite drepturi sau se face un schimb comercial. [Gen. -iei, var. tranzacțiune s.f. / cf. fr. transaction, lat. transactio]. Vezi definitia »

ETEROGENÍE s.f. Eterogeneză. [Var. heterogenie s.f. / cf. fr. hétérogénie, it. eterogenia]. Vezi definitia »