Definita cuvantului obroci
OBROCÍ, obrocesc, vb. IV. Tranz. (În basme) A face cuiva vrăji; a fermeca. – Din obroc.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu obroci
tiriplici s. m. invar. (peior.) persoană lipsită de importanță și inofensivă; om de rând. Vezi definitia »
UIMĂCÍ, uimăcesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se zăpăci, a rămâne uimit. – Din uimi + buimăci. Vezi definitia »
a fi numai craci expr. (d. femei) a avea picioarele lungi. Vezi definitia »
ÎNVOINICÍ, învoinicesc, vb. IV. Refl. (Rar) A deveni voinic, a se înzdrăveni. – În + voinic. Vezi definitia »
strâmbáci, strâmbáci, s.m. (înv.) persoană care se strâmbă. Vezi definitia »